Sari la conținut

Înapoi la blog

Cum recunoști o încercare de manipulare într-un mesaj sau o știre

Echipa CIVIC Arieș

Uneori primim pe telefon un mesaj sau vedem o știre care ne sperie sau ne revoltă pe loc. Nu sunteți singurul căruia i se întâmplă asta, li se întâmplă multor oameni, în fiecare zi, indiferent de vârstă. Există câteva semne simple după care puteți recunoaște o încercare de manipulare, fără să vă temeți de ceva anume.

În mai 2024, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) s-a asociat cu Google într-o campanie de educare a publicului, chiar înaintea unui an electoral. Ideea din spatele campaniei se numește „prebunking”: vi se arată dinainte cum arată o încercare de manipulare, ca s-o recunoașteți mai ușor data viitoare, chiar dacă vine sub altă formă. Campania explică 11 tehnici de manipulare folosite în mesaje, știri și rețele sociale. Iată câteva dintre ele, cu exemple simple din viața de zi cu zi.

Mesajele care joacă pe emoții vă spun, de exemplu, „distribuiți acum, altfel se întâmplă ceva groaznic” sau „dacă nu trimiteți mai departe, veți regreta”. Scopul e să reacționați repede, fără să mai gândiți.

Falșii experți se prezintă drept „specialist” sau „un doctor cunoscut”, dar, dacă le căutați numele, nu găsiți nimic sigur despre ei.

Găsirea unui țap ispășitor înseamnă că un mesaj dă vina pentru o problemă pe un singur grup de oameni, fără nicio dovadă.

Atacul la persoană apare atunci când, în loc să răspundă cu argumente, mesajul atacă persoana care a spus ceva: „e plătit”, „nu știe nimic”, „nu-l credeți”.

Scoaterea din context înseamnă că o propoziție sau o bucată dintr-un video e tăiată așa încât pare că cineva a spus altceva decât a spus de fapt.

Discreditarea vă cere, fără dovezi, să nu mai aveți încredere într-o sursă serioasă, doar pentru că vă spune cineva asta.

Campania DNSC arată că cele mai frecvente trei tehnici sunt tocmai scoaterea din context, discreditarea și găsirea unui țap ispășitor.

Ce aveți de făcut

  • Dacă un mesaj vă face să simțiți frică, furie sau milă foarte puternică, opriți-vă un minut înainte să îl distribuiți mai departe, chiar și către familie.
  • Întrebați-vă cine a scris mesajul și dacă chiar are autoritatea pe care pretinde că o are.
  • Căutați aceeași informație pe un site de știri cunoscut, înainte să o credeți sau s-o trimiteți altcuiva.
  • Dacă un mesaj atacă o persoană în loc să răspundă cu argumente, e un semn clar de manipulare, indiferent cine l-a trimis.

Surse: https://www.dnsc.ro/citeste/comunicat-dnsc-google-campanie-educatie-dezinformare-online